Chiar și în cele mai grele condiții, noi ne simțim motivați să găsim ce anume ne împlinește. Pentru a ne pregăti pentru viață, este necesar să conștientizăm sursa existenței noastre, dar și resursele.
Comunitatea celor interesați de dezvoltare personală (DP) crește de la o zi la alta. În realitate însă, foarte puțini dintre cei care citesc cărți de DP și participă la cursuri și seminarii din acest domeniu reușesc să facă schimbări semnificative în viața lor. De ce se întâmplă acest lucru? Este firesc. Motivul pentru care dorim să ne dezvoltăm personal este, în majoritatea cazurilor, faptul că ne dorim o viață mai bună. Dar suntem creați să fugim cât ne țin picioarele de durere, iar schimbarea și o nevoie umană de bază, cea de siguranță, de stabilitate, sunt forțe care ne trag în direcții total opuse. Pentru a putea face o schimbare, avem nevoie să ne depășim toate fricile pe care le poate aduce necunoscutul și să înțelegem că ele nu sunt reale, ci vin din nevoia noastră de siguranță.
De cele mai multe ori, cei care fac schimbări majore în viața lor sunt numai aceia care au ajuns într-un punct critic al vieții lor, unde durerea de a rămâne în acel punct este mai puternică decât suferința provocată de schimbare.
Deși poate nu ne dorim, depindem de lumea în care trăim și de relațiile cu ceilalți pentru a ne simți împliniți. Suntem ființe sociale, iar izolarea și singurătatea nu sunt opțiuni care să ne fie benefice.
Ce implică procesul de DP?
Consider că respectul și responsabilitatea sunt condiții esențiale în acest demers personal. Fără respectul față de viață în primul rând (abia apoi ajungem la respectul față de noi ca persoane și față de ceilalți) și fără asumarea responsabilității nu avem nicio șansă să reușim.
Care sunt pașii?
Mai întâi ne facem un inventar interior. Apoi este necesar să devenim disciplinați, să ne facem un plan de schimbare, cu obiective concrete, să ne informăm cu privire la greșelile pe care este posibil să le facem în drumul nostru către cunoaștere, să avem curajul să trecem de la victimizare și învinovățirea celorlalți la asumarea responsabilității atât pentru ceea ce facem, cât și pentru ceea ce suntem, să ne luăm libertatea de a fi noi înșine în relații, să căutăm mereu binele, în oameni și în lucruri, să facem eforturi de a ne ierta și de a-i ierta pe cei ce ne-au rănit.
Doar atât…?
Nu, mai urmează multe altele. Cine a spus că viața este ușoară? Este chiar complicată, de aceea avem nevoie să ne pregătim pentru ea, deoarece merită trăită. Avem această conștientizare ori de câte ori nu ne simțim bine, nu-i așa?
În procesul de DP facem eforturi să ne înțelegem și să ne acceptăm trecutul, să ne bucurăm de prezent și să ne îndreptăm încrezători către viitor. Deloc simplu. Însă avem capacitatea de a alege, este marca demnității umane. Chiar dacă nu putem controla mediul și nici nu îi putem schimba pe ceilalți, avem totuși de ales: ne putem schimba perspectiva și, astfel, experiențele care decurg. Abordarea optimistă ne va permite să ne concentrăm pe soluții și opțiuni, nu pe probleme. Adevărat este și faptul că discernământul – puterea de a alege corect – și abilitatea de a ne urma adevărul personal interior vin doar în urma trăirii experiențelor de viață. De aceea, tineri fiind, suntem atât de vulnerabili și luăm deseori decizii pe care le regretăm ulterior.
Altfel spus, atingerea unui nivel optim al dezvoltării personale presupune, printre altele, găsirea unui sens în viață, acceptarea de sine și capacitatea de a avea relații autentice, care ne împlinesc.
Cum ne pregătim pentru viață?
În primul rând, simplificând-o. Totul poate fi redus la ceea ce este esențial.
În al doilea rând, cunoscând mecanismele vieții: în baza căror legi funcționăm noi, oamenii, dar și universul în care trăim?
Plan concret de DP – 4 planuri pe care trebuie să lucrăm
1. Planul fizic: presupune atenția și îngrijirea pentru a rămâne în formă, sănătoși și plini de energie; include exerciții fizice (mișcare), o dietă sănătoasă și odihnă.
2. Planul emoțional: presupune dezvoltarea capacității noastre de a ne gestiona emoțiile – este atitudinea cu care abordăm oamenii și evenimentele. Modul în care reacționăm la diverse situații zilnice poate fi modificat. Alegem fie să ne lăsăm afectați de cei din jur, fie să nu luăm lucrurile personal și să fim obiectivi.
3. Planul mental: presupune cunoașterea legilor lumii fizice în care trăim (legi fizice, mecanice, electromecanice, psihologice, biologice și fiziologice) și, implicit, dezvoltarea unor abilități precum memoria, concentrarea, viteza de reacție, atenția, luarea deciziilor, flexibilitatea, etc.
4. Planul spiritual: implică viziunea de ansamblu asupra lumii în care trăim, cunoașterea legilor spirituale, înțelegerea faptului că suntem toți interconectați și că tot ceea ce facem are consecințe.
