Este Acel antrenor, omul în fața căruia, cu toată pregătirea personală și profesională pe care o ai, stai smerit. Îi vorbești și simți că roșești.

Este Antrenorul copilului tău, cel care îl modelează, îl disciplinează, îl ajută să își urmeze visul.

Este mai tânăr decât tine, dar îl privești cu admirație. Îi sorbi cuvintele. Te întrebi cum poate, de unde are atât de multă răbdare cu odrasla ta. Câteodată nici tu nu ai atâta disponibilitate – dar el are.  A răgușit repetând aceleași lucruri. Îți este clar, este un pedagog. Te minunezi și înveți de la el. Citești iubire în vocea și în privirea lui, de aceea este singurul căruia îi permiți – cu toată inima – să îți certe copilul, pentru că știi că o face cu afecțiune, cu dorința ca cel mic să dea tot ce poate, să crească. El îi cunoaște potențialul și vede în copilul stângaci de acum jucătorul talentat și împlinit de mâine. Tu doar speri, dar el știe…

Îți mulțumim pentru că exiști în viața noastră, domnule Antrenor!

Categorii: Reflecții

error: Content is protected !!