Cererile de prietenie de pe Facebook de la bărbați de altă naționalitate (deși eu scriu doar în română și, uneori, chiar și așa nu prea interesează pe nimeni), toți având statusul „singur” sau „într-o relație complicată”, mi-au stârnit pofta de a analiza (o trăsătură mai accentuată a temperamentului meu, deci nici prin cap nu-mi trece să mă lupt cu ea) și de a mă lămuri. „Singur” pricep ce înseamnă, dar „într-o relație complicată”? Acum persoana în cauză vrea să mi-o complice și pe a mea sau cum? Și, dacă e complicată, de ce ar vrea ca toți să știe asta?
Analizez.
– Adică sunt deja într-o relaţie, însă caut în continuare altele, las să se înţeleagă că sunt disponibil/ă
– Dacă privesc viața ca fiind complicată, tot așa sunt şi relaţiile mele; și, în loc să caut să-mi simplific viața, deci și relațiile, eu caut alte relații, dar păstrând aceeași perspectivă – „complicată”. Mă doare, sufăr, dar nu mă tratez. Ce avantaje am? Pentru că, noi, oamenii, nu facem absolut nimic în viață fără să avem anumite beneficii.
– Dacă mă aflu într-o relație complicată, este pentru că așa o vreau eu; e dur și neplăcut, dar adevărul are însușirile astea. Iar (auto)minciuna e foooarte confortabilă – „cât de complicată este relația mea și cât mi-aș dori să ies din ea, dar, voi nici nu știți cât este de complicat…”
– Ce mai poate însemna „relație complicată”? – evit să mă implic într-o relație asumată?, poate fi o relație abuzivă? , devin interesant/ă?
– Sau, hey, am relații complicate, deci sunt și eu, evident, complicat/ă? Adică sunt un om complex? Pentru că nu este deloc același lucru. Sau poate am complexe?
